Aberatii intelectuale

 In general atunci cand vad pe cineva ca foloseste termenul "absolut" sau "absolutul" (cu articol hotarat) ma astept sa fie vreun lider religios care incearca sa manipuleze naivii. Practic, acest termen este aruncat fara sa fie "explicat" sau descris in vreun fel si se presupune ca se intelege de la sine ce reprezinta - daca nu stii este problema ta, esti un neinitiat si un ignorant in ale absolutului si deci esti inadecvat. E vina ta ca nu stii ce-i ala! In acest scurt articol voi vorbi despre exact acest lucru: despre absolut. Ba chiar voi folosi articolul hotarat: absolutul - cum vad eu absolutul, ce reprezinta el pentru mine. Dar intai sa ne uitam in DEX - ce definitie are cuvantul "absolut"? 1. Care este independent de orice condiții și relații, care nu este supus nici unei restricții, care nu are limite. 2. (Despre fenomene social-economice, în legătură cu noțiuni de creștere sau de scădere cantitativă) Considerat în raport cu sine însuși ș...

 Dintre toate lucrurile despre care am scris pana acum, despre subiectul "Univers" am cea mai mare retinere (zic "cea mai mare" pentru ca am avut si despre altele, dar nu atat de puternic), desi imi vine cel mai natural: am fost fascinat de univers inca din clasa a 4a cand ma intrebam daca universul este infinit si daca nu, cum ar arata limita lui, daca ar fi un semn acolo care zice "aici se termina universul" sau daca ar fi un zid de caramida de care nu ai putea trece. Chiar si atunci, la 11 ani, aceste optiuni mi se pareau ridicole. Dar la fel de ridicola mi se parea si ideea ca ar fi infinit: "cum adica infinit?" Mi se parea genul de raspuns pe care adultii il dau ca sa nu fie nevoiti sa raspunda la "cum arata limita lui", ca sa nu ajunga in paradoxul cu zidul de caramida de "la margine". Si spun ca "am o retinere" pentru ca este un subiect complicat: sunt foarte multe detalii, lucrurile nu sunt neaparat intuitive...

Acum ca am inteles ce este timpul, de ce o intoarcere in timp este problematica, cum putem vorbi despre liber arbitru in contextul temporal si de ce timpul pare sa curga intr-o singura directie, din trecut spre viitor, a venit momentul sa incheiem aceasta serie despre timp incercand sa construim o masina a timpului. La propriu. Nu doar ca o fantezie science-fiction, ci sa ne intrebam cum am putea literalmente manipula spatiul si (mai ales) timpul pentru a face o masina a timpului. Exista doua posibilitati de calatorie in timp: 1) In viitor 2) In trecut Calatoria in viitor A calatori in viitor (relativ la un observator) se dovedeste a fi foarte simplu - si ai doua moduri prin care poti face asta: a) Sa petreci timp langa un obiect cu o gravitatie mare relativ la locul unde se afla observatorul cu care faci comparatia. Aici ne putem gandi la spatiul-timpul de langa o gaura neagra, de exemplu, similar cu ceea ce se intampla in filmul Interstellar . In acest caz, curbura spatiot...

In prima parte a acestei serii am spus ca timpul poate fi vazut ca o "dimensiune" si ca exista o stransa legatura intre timp, spatiu si viteza luminii. Am continuat apoi cu partea a doua, in care am vorbit despre ceea ce se cheama, in mare, "Paradoxul Bunicului", adica de ce (cel mai probabil) nu ne putem intoarce in timp. In partea a treia am abordat tema liberului arbitru in contextul temporal, si daca o posibila intoarcere in timp ar intra in contradictie cu liberul arbitru. Nu am spus insa nimic despre, poate, cea mai evidenta proprietate a timpului: faptul ca acesta "curge" intr-o singura directie. Faptul ca avem termeni precum "trecut", "prezent" si "viitor" pentru a vorbi despre timp in mod uzual. Atunci cand folosim acesti termeni, ii folosim foarte natural si ni se par foarte simpli si intuitivi - nu se pune problema sa incurcam trecutul cu prezentul sau cu viitorul - acesti trei termeni sunt evidenti si a-i explica...