Uber
Astazi am avut o experienta inedita: am calatorit cu Uberul. OK, si? Ei, cum "si"?
L-am rugat pe sofer sa nu ma accelereze prea tare pentru ca nu ma simt foarte bine. De acolo s-a pornit (sau mai bine zis "a" pornit) o lunga discutie despre temeri, fobii, dezechilibre emotionale. Mi-a spus ca el face treaba asta cu Uberul asa, pe ici pe colo, dar de fapt el se ocupa cu alte lucruri. Are cabinet. Trateaza oameni. Pe cei care vor sa fie tratati.
Zic "na, ok, cool, ce tare, un doctor care mai face si uber din cand in cand, nice". Dar nu a fost sa fie... chiar... asa... cum m-am asteptat eu... initial...
Pentru ca... discutia (sau mai bine zis monologul pornit unilateral (ca d-aia e monolog)) a continuat.
Acest domn care din nefericire s-a nimerit sa fie soferul meu de fapt... avea... alte tehnici de... "vindecare"...
De exemplu, una dintre tehnici era faptul ca se decorporaliza. Pleca din corp si calatorea, conform spuselor lui, "prin lume si chiar pe oriunde prin univers". Mai mult, avea pacienti pe care ii trata. "Unul dintre ei e in Canada", mi-a zis el. "M-am decorporalizat, l-am vizitat in Canada si i-am povestit ce are prin casa, m-am uitat pe acolo pe la el. L-am gadilat in talpa!". Atunci am realizat eu ca:
1) Nu sunt in cel mai fericit, potrivit, bun, sanatos, sigur (etc) Uber din lume;
2) Calatoria este inca la inceput;
3) Trebuie sa iau in calcul unde sa cobor din masina si in ce directie sa fug / cum sa il pocnesc si unde / daca sa sun la politie sau ambulanta;
4) Am optiunea sa incerc sa inchei calatoria cu speranta ca totusi voi ajunge la destinatie intreg;
5) Nu ar fi o idee buna sa intru in contradictoriu cu el;
6) (Bonus) Cum naiba s-a nimerit un astfel de personaj tocmai la mine?
Zic "hai ca nu e chiar asa de rau, na, omul crede in chestii, cine nu o mai ia pe aratura din cand in cand? Dau si eu din cap acolo aprobator si gata". Dar nu.
Mi-a spus ca oamenii care se imbata, se drogheaza, preacurvesc, joaca la jocuri de noroc si nu mai stiu ce fac fac toate aceste lucruri prin "liberul arbitru dat de Dumnezeu". Si mi-a tot bagat-o pe asta cu liberul arbitru de credeam ca suntem la un meci de fotbal sau ceva. Zic "sa-i spun ca am scris despre liberul arbitru trei articole, deja, sa-i pomenesc despre compatibilism, despre cum la nivel bazal liberul arbitru nu este compatibil nici cu determinismul nici cu probabilismul etc?".
Ei, cum? A zis ca se duce la muntele Atos si acolo se incarca spiritual cu ceva rugaciuni ale unor preoti rusi. M-a intrebat daca ma pricep la chestii de genul asta, i-am zis ca prefer sa nu intru in aceasta discutie.
Atunci mi-a dat o carte de vizita: el ma poate salva. Am luat cartea de vizita si acolo am vazut ca se pricepe intr-adevar la multe chestii: este, ca titlu principal, bioenergoterapeut. Dar abia aici incep specializarile sale - este de asemenea "maestru reiki", "maestru theta healing", "bioenergoterapeut" (din nou), "nutritionist", "maseur", "drenaj limfatic", "anxietate, frici, depresie, paranoia" (la un loc). Asta in mare.
Pe spatele cartii de vizita avem lucruri mai specifice. Zice clar: "Se pot vindeca" si urmeaza ":"
- Dezlegari de farmece;
- Blesteme;
- Argintul viu;
- Prostata;
- Chisturi;
- Hernii de disc;
- Hernii cervicale;
- Leucemie;
- Cancer;
- Scanari pe chakre;
- Organe (in general);
- ADN;
- Taieri de stringuri energetice si multe altele...
La sfarsitul cartii de vizita scrie CLAR SI RASPICAT, CU CAPS LOCK: "SI DE LA DISTANTA". In fond, din moment ce se poate decorporaliza si te poate gadila in talpa, ce sens mai are atata prezenta fizica - scanarile pe charke se pot face remote.
Mi-a tot bodoganit astea timp de 30 de minute. Apoi m-a intrebat ce fel de apa beau.
"Apa... normala?" zic eu. "Cum adica apa normala? Ce apa?". "Nu stiu, apa de la robinet, apa minerala". "Pai da dar ce PH are? Va pricepeti la chimie?", imi zice el. "Nu vreau sa intru intr-o astfel de discutie", zic eu.
Se supara putin. Chiar asa, nici macar ce tip de apa beau nu-i pot zice? Neserios!
Dar ii trece cat de cat si imi face o alta recomandare: "in buzunarul de la usa din spate aveti niste drajeuri cu energii pozitive", imi zice el. "Le puteti lua si tine sub limba, va fac bine". I'm like "no, thanks, chiar nu vreau nimic in gura de la tine". Ba chiar am ras, foarte usor. "Nu e nimic de ras", imi zice el (aparent chiar era atent la ce fac). Zic "ooooook... suntem aproape de finalul cursei... sper sa nu se decorporalizeze de la volan sau ceva, in curand". Na, am stat si eu acolo in cat mai multa liniste cat am putut. Mi-a zis si de chakre, ca mi le poate desfunda, ca nu e chiar asa de greu - ca am un blocaj energetic. Atata buna intentie si eu nimic, nu si nu. Lipsa de educatie!
I-am dat doua stele (dupa ce am coborat victorios din masina terorii). I-as fi dat una dar am ajuns totusi la final intreg, chiar daca cu polii magnetici inversati si cu un conflict emotional pronuntat. Oare ma va vizita la noapte sa ma gadile in talpa?
Comentarii