Idealism, partea a patra - Critici
In primele trei parti ale acestei serii despre Idealism am prezentat cum, dupa parerea mea, exista o prejudecata metafizica conform careia lumea mentala trebuie sa rasara din lumea fizica si cum o inversiune a acestei dependinte este mai naturala si mai simpla: lumea fizica rasare din lumea mentala ca o reprezentare a lumii mentale iar lumea mentala este chiar existenta, chiar ontologia. Prin urmare, nu e de mirare ca neuronii sunt corelati cu lumea mentala metaconstienta, fiind imaginea acelei lumi, dar nu ar trebui sa ne asteptam ca acestia sa "genereze" lumea mentala metaconstienta - acei neuroni, creierul, mai pe scurt, sunt ceea ce poti sa observi despre lumea mentala metaconstienta a cuiva (spun "metaconstienta" pentru ca poti de asemenea observa si corpul acelei persoane, cu care nu asociem de obicei metaconstienta). Acum a venit momentul sa criticam acest cadru metafizic. In mod surprinzator, nu am gasit foarte multe critici valide - marea lor majoritatea